Știri

Noua monedă de schimb a locului de muncă nu mai este doar salariul: Un studiu Cisco identifică noi reguli de atragere a tinerelor talente în câmpul muncii

Conform unui studiu Cisco la nivel internaţional, tinerii specialişti îşi doresc un mediu deschis care acceptă mediile sociale, libertatea de folosire a dispozitivelor, munca la distanţă care permite adaptarea la propriul stil de viaţă, încurajând inovaţia

Bucureşti – 3 noiembrie, 2011 – Dorinţa tinerilor specialişti şi a absolvenţilor de facultate de a avea mai multă libertate în folosirea mediilor de socializare, a dispozitivelor mobile şi a internetului la locul de muncă este suficient de puternică pentru a le influenţa opţiunea privind un viitor loc de muncă, uneori mai puternică decât salariul, conform unui studiu internaţional publicat de Cisco.

Această constatare, dar şi alte rezultate evidenţiate în cel de-al doilea capitol al Raportului Cisco Connected World Technology, 2011 arată cât de serioasă este cerinţa noii generaţii de forţă de muncă de a lucra la distanţă şi de a beneficia de mai multă flexibilitate privind alegerea dispozitivelor cu care lucrează. Această cerinţă ilustrează importanţa relaţiei dintre Internet, cultura forţei de muncă şi avantajele competitive ale companiilor, indicând în mod surprinzător faptul că metodele tradiţionale de atragere şi reţinere a tinerilor angajaţi pot avea o relevanţă mai scăzută”.

Constatări cheie

  • Cel de-al doilea raport anual Cisco Connected World Technology, care a cuprins peste 2.800 de studenţi şi tineri specialişti din 14 ţări, a fost comandat în vederea evaluării dificultăţilor cu care se confruntă companiile în încercarea de a găsi un echilibru între nevoile angajaţilor şi ale companiilor în contextul creşterii cerinţelor de reţea, a capacităţilor de mobilitate şi a riscurilor privind securitatea.

Impactul asupra alternativelor de loc de muncă şi a salariului

  • Studiul a arătat că unul din trei studenţi şi tineri angajaţi sub 30 de ani (33%) declară că ar acorda prioritate libertăţii de folosire a mediilor de socializare, flexibilităţii de folosire a dispozitivelor şi mobilităţii la locul de muncă faţă de salariu în momentul acceptării unei oferte de muncă, indicând că aşteptările şi priorităţile noii generaţii a forţei de muncă globale nu sunt legate exclusiv de bani.
  • Relaţionarea mobilă, flexibilitatea privind folosirea dispozitivelor şi îmbinarea stilului de viaţă personal cu cel profesional sunt componente cheie pentru un mediu şi o cultură de muncă tot mai importante în stabilirea companiilor care vor atrage noul val de talente din industrie.
  • Mai mult de doi din cinci studenţi (40%) şi tineri angajaţi (45%) au spus că ar accepta o slujbă plătită cu un salariu mai mic dacă ar avea flexibilitate privind alegerea dispozitivelor, acces la mediile de socializare şi mobilitate în locul unei slujbe cu un salariu mai mare, dar cu flexibilitate redusă.

Influenţa politicilor privind mediile de socializare şi dispozitivele mobile asupra alegerii locului de muncă

  • La nivel global, mai mult de jumătate dintre studenţi (56%) au declarat că dacă ar fi vorba de o companie care ar interzice accesul la mediile de socializare, fie nu ar accepta oferta de muncă, fie ar accepta-o şi ar găsi o modalitate de a eluda politica acelei companii.
  • Aproximativ doi din trei studenţi (64%) au spus că intenţionează să pună întrebări legate de politicile de folosire a mediilor de socializare în timpul interviurilor pentru un loc de muncă, iar unul din patru (24%) a spus că acesta ar fi un factor de decizie cheie în acceptarea unei oferte.
  • În realitate, mai mult de doi din cinci angajaţi (41%) au afirmat că, pentru a-i recruta şi atrage, companiile la care lucrează au promovat o politică flexibilă privind folosirea dispozitivelor şi a mediilor de socializare.
  • Aproape o treime dintre angajaţi la nivel global (31%) consideră că nivelul de cunoaştere a modului de folosire a mediilor de socializare şi a diverselor dispozitive a reprezentat un factor determinant la angajare – un indiciu a faptului că respectivele companii recunosc valoarea pe care generaţia „mileniului” o aduce prin utilizarea tehnologiei în vederea creşterii eficienţei şi avantajelor competitive ale companiei.

Influenţa accesului de la distanţă şi a programului de lucru flexibil asupra alegerii locului de muncă

  • În cazul angajaţilor cărora li se interzice accesul de la distanţă la reţelele şi aplicaţiile corporative, principalul motiv în rândul angajaţilor este reprezentat de politicile corporative (48%), inclusiv influenţa exercitată de cultura corporativă şi împotrivirea privind facilitarea unei culturi de comunicare mai distribuită.
  • În pofida acestui lucru, angajaţii îşi doresc o mai mare flexibilitate la locul de muncă. Cel puţin unul din patru angajaţi (29%) la nivel global a afirmat că lipsa accesului la distanţă i-ar influenţa deciziile privind locul de muncă, de exemplu părăsirea companiei mai devreme, nu mai târziu, delăsarea sau refuzul direct al ofertei de muncă.

Importanţa dispozitivelor mobile

  • Importanţa dispozitivelor şi a informaţiilor pe care le deţin rivalizează cu importanţa banilor. Jumătate dintre studenţi şi tineri angajaţi (49%) au spus că mai degrabă ar prefera să îşi piardă portofelul sau geanta decât smartphone-ul sau dispozitivul mobil.
  • Au trecut acele vremuri în care un dispozitiv era de ajuns. Mai mult de trei din patru angajaţi (77%) au mai multe dispozitive, cum ar fi un laptop şi un smartphone sau mai multe telefoane şi calculatoare. La nivel global, unul din trei angajaţi (33%) foloseşte cel puţin trei dispozitive în activitatea profesională.
  • Aşa cum arată datele de mai sus, majoritatea studenţilor la nivel global – 7 din 10 (71%) –cred că dispozitivele oferite de companie ar trebui să poată fi folosite în scopuri profesionale, dar şi personale deoarece comunicarea personală se îmbină cu cea profesională în stilul lor zilnic de viaţă.
  • Patru din cinci studenţi (81%) vor să îşi aleagă chiar ei dispozitivul cu care vor lucra la locul de muncă – fie prin fonduri alocate pentru achiziţionarea dispozitivului de muncă preferat, fie prin folosirea unui dispozitiv personal pe lângă dispozitivele standard asigurate de companie.
  • Aproximativ şapte din 10 angajaţi (68%) consideră că ar trebui să li se permită în companie accesul la mediile de socializare şi la paginile web personale cu ajutorul dispozitivelor primite de la companie.
  • Mai mult de doi din cinci studenţi la nivel global (42%) consideră că respectivele companii ar trebui să fie flexibile şi înţelegătoare faţă de nevoia lor de a rămâne conectaţi prin mediile de socializare şi paginile web personale.

Atitudini faţă de flexibilitatea la locul de muncă şi accesul la reţea de la distanţă

  • Trei din cinci studenţi la nivel global (60%) consideră că, atunci când vor începe să lucreze, va fi dreptul lor – nu doar un privilegiu – să poată lucra de la distanţă, cu un program de lucru flexibil.
  • În prezent, peste jumătate din angajaţi (57%) se pot conecta la reţeaua corporativă din unele locaţii aflate la distanţă, dar numai unul din patru (28%) poate face asta tot timpul, din orice loc. Doi din cinci (43%) consideră că posibilitatea de a se putea conecta la reţea din orice loc, în orice moment este o funcţie critică pentru locul lor de muncă.
  • Şapte din 10 studenţi (70%) consideră că nu este necesar să vină la birou în mod regulat, cu excepţia unor şedinţe importante. De fapt, unul din patru studenţi consideră că ar avea o productivitate mai mare dacă li s-ar permite să lucreze de acasă sau la distanţă. La nivel global întâlnim aceleaşi cifre şi pentru angajaţi, 69% dintre aceştia considerând că prezenţa la birou era deseori inutilă. Pe de altă parte, raportul din 2010 a arătat că trei din cinci (60%) angajaţi (de toate vârstele) considerau că nu era necesar să rămână în birouri. Rezultatele raportului din 2011 indică faptul că aşteptările forţei de muncă din noua generaţie pun tot mai mult accentul pe flexibilitatea la locul de muncă, mobilitate şi stiluri de lucru neconvenţionale.
  • Mai mult de jumătate dintre studenţi şi angajaţi vor să aibă acces la informaţiile corporative prin reţelele corporative folosind calculatoarele proprii de acasă (63%) şi dispozitivele mobile personale (51%).
  • Pe viitor, noua generaţie de forţă de muncă a lumii se aşteaptă să poată accesa reţelele şi aplicaţiile corporative pe numeroase dispozitive care nu aparţin companiei, cum ar fi ecranele de navigare din maşini, ecranele încorporate în scaunele din avioane şi televizoare.

Despre studiu

  • Studiul a fost comandat de Cisco şi realizat de InsightExpress, o companie terţă de studii de piaţă, cu sediul în Statele Unite.
  • Cisco a comandat studiul pentru a putea înţelege în continuare dificultăţile actuale cu care se confruntă companiile în încercarea lor de a răspunde nevoilor prezente şi viitoare ale angajaţilor şi companiilor în contextul creşterii capacităţilor de mobilitate, a riscurilor la adresa securităţii şi a tehnologiilor care pot livra aplicaţii şi informaţii aproape oriunde – de la centre de date virtualizate şi cloud computing la reţele tradiţionale cu cablu sau wireless.
  • Studiul global este format din două sondaje – unul axat pe studenţi, celălalt pe tineri specialişti între 20 şi 30 de ani. Fiecare sondaj a cuprins 100 de subiecţi din fiecare dintre cele 14 ţări, ajungându-se astfel la un număr total de 2.800 de persoane incluse în studiu.
  • Cele 14 ţări sunt Statele Unite, Canada, Mexic, Brazilia, Marea Britanie, Franţa, Spania, Germania, Italia, Rusia, India, China, Japonia şi Australia.

Citate relevante:

Cristian Popescu – Director General Cisco România

  • Rezultatele studiului Cisco Connected World Technology, 2011 oferă o perspectivă asupra modului în care informaţia este accesată de studenţi şi tineri profesionişti din IT şi modul de comunicaţiile de business se schimbă. Rezultatele acestui studiu nu sunt de interes doar pentru departamentele IT, dar şi pentru profesioniştii din domeniul HR şi antreprenori, deoarece următoarea generaţie de angajaţi şi cererile lor de tehnologie va influenţa deciziile în ceea ce priveşte angajarea şi intrarea într-o nouă eră a echilibrului între muncă şi viaţa personală. Modul în care companiile vor aborda aceste cerinţe va afecta inevitabil avantajul competitiv şi succesul în HR. Aceasta nu va mai fi doar o tendinţă tehnologică – se transformă într-un trend de business.”