Știri

Rețelele sociale în mediul corporatist: beneficii evidente vs. nevoi de reglementare

București, 19 mai 2010 Cisco a prezentat rezultatele corelate a trei studii internaționale comandate pentru a releva impactul pe care utilizarea rețelelor sociale și colaborarea le au asupra companiilor. Primul1 din cele trei studii a fost conceput pentru releva modul în care angajații folosesc rețelele sociale destinate consumatorilor pentru colaborarea în exteriorul companiei. Al doilea studiu2 investighează avantajele colaborării și provocările ridicate de colaborare în companiile medii și mari (cu mai mult de 250 de angajați). Al treilea studiu examinează comportamentul de colaborare al angajaților la locul de muncă.

Principalele concluzii:

Creșterea utilizării în companii a rețelelor sociale destinate consumatorilor

  • Dintre organizațiile intervievate, 75% au declarat că utilizează, în primul rând, instrumentele mediilor de rețele sociale destinate consumatorilor, în timp ce aproximativ 50% din același grup au identificat și utilizarea extensivă a microblogurilor.
  • Folosirea rețelelor sociale se răspândește în zone importante ale lanțului valoric, incluzând marketingul și comunicațiile, relațiile interumane și departamentele de relații cu clienții. În cadrul activităților de marketing și comunicare, aceste instrumente au devenit deja o parte integrantă a inițiativelor organizațiilor, deoarece personalul acestor departamente le-a înțeles rolul și a trecut de la comunicare de tip „transmisie" la comunicare de tip „conversație" sau la o interacțiune mai complexă. Întreprinderile mici și mijlocii utilizează activ canalele rețelelor sociale pentru a câștiga clienți; rețelele sociale rămân o oportunitate de dezvoltare și pentru companiile mai mari.
  • Bazat pe exemplul utilizării rețelelor sociale destinate consumatorilor, companiile plănuiesc să introducă tehnologii de colaborare de tip business, care au aceeași ușurință în utilizare, viteză și nivel de acceptare ca cele mai multe rețele sociale. Potrivit lui Padmasree Warrior, Cisco Chief Technology Officer, rețelele de colaborare vor fi pentru companii ceea ce rețelele sociale sunt pentru consumatori.

Cea mai frecventă aplicație de colaborare este e-mail-ul, dar și aici este nevoie de o modificare

  • Deși e-mail-ul rămâne metoda de colaborare preferată, mulți respondenți s-au plâns că primesc prea multe emailuri irelevante (40%) și că le lipsește abilitatea de a colabora în timp real (32%). Utilizatorilor le displace și faptul că e-mail-ul oferă capacitate de stocare limitată (25%) și că volume mari de mesaje sosesc în inboxul lor fără să fie structurate în vreun fel (21%);
  • Pe lângă e-mail, sondajul a descoperit că alte aplicații folosite de către respondenți pentru a colabora la locul de muncă includ spațiile partajate (66%), apelurile de voce și teleconferințe (66%), conferințele web (55%), conferințele video (35%), mesageria instant (34%) și rețelele sociale (17%);

Decidenții din IT plănuiesc să investească în colaborare pentru a îmbunătăți performanța în afaceri

  • La nivel global, 96% dintre decidenții din IT și dintre utilizatorii finali recunosc că tehnologiile de colaborare au un rol de jucat în viitorul succes al afacerilor lor;
  • Productivitatea și eficiența au fost identificate atât de utilizatorii finali cât și de către decidenții IT ca beneficii principale pentru o colaborare crescută, 69% dintre utilizatorii finali folosind cu regularitate instrumente de colaborare, precum conferințe web și video, pentru a finaliza mai eficient sarcini de lucru;
  • 77% dintre decidenții din IT chestionați se așteaptă ca investițiile în tehnologii de colaborare să crească în următoarea jumătate de an și 56% se așteaptă la o creștere cu 10% sau mai mult a cheltuielilor cu acest tip de tehnologii;

Utilizatorii finali ignoră politicile companiilor pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu

  • Angajații au identificat o serie de frustrări în legătură cu dispozitivele și aplicațiile de la locul de muncă. Acestea includ restricții setate de către managerii IT ce se aplică tipurilor de tehnologii de colaborare care pot fi folosite la locul de muncă, lipsa integrării dintre aplicații, formate incompatibile (video, date, voce) și numărul limitat de instrumente de colaborare pe care îl au la dispoziție. Acest rezultat se corelează cu faptul că mai mult de jumătate dintre decidenții IT chestionați susțin că au implementat politici care interzic utilizarea aplicațiilor sociale. Totuși, în unele cazuri, angajații rezolvă sarcinile de lucru încălcând regulile IT: jumătate au recunoscut că accesează aplicații interzise o dată pe săptămână, și mai mult de un sfert recunosc că au schimbat setările de pe dispozitive pentru a obține acces la instrumente de colaborare, cu scopul de "a rezolva problemele de serviciu".
  • Mai mult de jumătate (52%) dintre organizații interzic utilizarea aplicațiilor de tip rețele sociale sau a instrumentelor de colaborare similare la serviciu;
  • Jumătate (50%) dintre utilizatorii finali admit că ignoră politicile companiei care interzic utilizarea rețelelor sociale cel puțin o dată pe săptămână, și 27% recunosc că au schimbat setările pe dispozitivele lor corporative pentru a obține acces la aplicații interzise.

Necesitatea tot mai mare pentru gestionare și implicare IT în eforturile mediilor sociale

  • Numai o companie din șapte participante la cercetare a remarcat un proces formal asociat adoptării instrumentelor de rețele sociale destinate consumatorilor necesar companiei, indicând faptul că riscul potențial asociat acestor instrumente în cadrul companiei este neglijat sau insuficient înțeles.
  • Numai unul din cinci participanți a identificat necesitatea unor politici referitoare la utilizarea tehnologiilor de rețele sociale destinate consumatorilor în companie. În cadrul bazei de respondenți, gestionarea rețelelor sociale implică, în general, mai multe părți interesate decât inițiativele clasice ale unei corporații, deoarece organizațiile au încă nevoie să definească cine se ocupă de strategiile mediilor sociale externe. Fără a avea măcar un responsabil în cadrul organizației, aceste inițiative sunt foarte greu de controlat și de gestionat
  • Datorită nestructurării rețelelor sociale, companiile continuă să se confrunte cu crearea și adoptarea unei politici, deoarece copierea unui proces de gestionare deja stabilit din alte zone, mai structurate (de exemplu, tehnologia informațiilor), adesea nu funcționează pentru rețelele sociale. De asemenea, companiile reușesc cu greu să găsească un echilibru între natura socială și cea personală a acestor instrumente simultan cu menținerea unui anumit nivel de supraveghere.
  • Numai unul din zece respondenți a remarcat implicarea IT directă în ceea ce privește inițiativele legate de rețelele sociale externe. Deși, în general, departamentul IT nu este implicat ca factor decizional principal, respondenții au recunoscut necesitatea adaptării și integrării corespunzătoare a acestor instrumente în procesele existente ale companiei pentru a obține beneficii maxime.